Asociatia mentorilor din Romania

ARTICOL REVISTA DE PEDAGOGIE

 
 
 

MENTORATUL DE CALITATE,

O CONDITIE ESENTIALA PENTRU ASIGURAREA CALITATII IN FORMAREA INITIALA

 

Motto: "Schimbarile in domeniul educatiei depind de ceea ce fac si de cum gandesc profesorii. E asa de simplu si totodata atat de complex." (Michael Fullan).

 

 

Prof. DOINA FLEANTA,

Colegiul National de Informatica „Grigore Moisil" Brasov

Calea Bucuresti nr. 75, Brasov

Vicepresedinte Asociatia Mentorilor din Romania

 

Prof. MONICA MARASESCU

Centre Manager, British Council Cluj

Str Arany Janos nr 11, Cluj-Napoca

 

Abstract:

QUALITY MENTORING -

A REQUISITE FOR QUALITY IN PRE-SERVICE TRAINING

The article touches upon a very important issue - ensuring quality in education. It starts from the prerequisite that teachers do not only need to be open to whatever is new, but also to prove that they are ready to learn from their colleagues and students. This will lead to improved quality of their own learning, as well as their students' learning and finally to institutional development. Quality can only be attained through sustained partnership among fellow teachers as well as among educational institutions.

The authors also presens the basic principles of the British Council mentor training course, according to which traditional approach is replaced with experiential learning, giving a special attention to the development of mentoring skills. The strategy of the course lies in the professional development going hand in hand with the personal one. This applies to teachers of all subjects, which is the key to its success. Team teaching is another model it offers.

The article also provides a history of mentoring in Romania and a presentation of the most recent British Council projects in pre- and in- service training.

 

 

1. CONSIDERATII PRELIMINARE

 

Miscarile in plan sociologic ale societatii post-moderne au facut ca misiunea scolii sa fie reanalizata si ea de o maniera cu totul noua. Societatea asteapta ca scoala sa raspunda unui numar foarte mare de cerinte, adesea contradictorii, avand in acelasi timp de facut fata unei competitii tot mai acerbe pentru dobandirea de fonduri publice cu alte cauze la fel de importante: sanatatea, protectia sociala, protectia persoanelor in varsta, serviciile publice, etc.

Toate acestea impun o responsabilitate si o eficienta sporita scolii fata de cerinta de calitate in educatie. Indicatorii nationali dar si internationali ai calitatii tind sa se concentreze pe aspecte ‘masurabile' si astfel reprezinta o vedere ‘reductionista' asupra educatiei. Noi credem ca e nevoie de o interpretare mai complexa care promoveaza o analiza si o abordare din perspectiva unor aspecte mai profunde cum ar fi competenta si angajamentul intregii comunitati scolare, adica presupune implicarea tuturor celor care studiaza sau aplica principiile unei educatii eficiente si de calitate (scoala - universitati-MEC).

E oare posibil sa introducem standarde unice de calitate in invatamant in intreaga tara sau chiar comune cu cele din Uniunea Europeana? si daca e asa, care ar fi acestea? E oare calitatea cu precadere ilustrata in rezultate, 'produse'? O gasim in procesele care conduc la aceste rezultate sau e mai degraba de cautat in conditiile pe care scoala le creeaza pentru o invatare profunda intr-un mediu ‘natural', si deci e de cautat dincolo de ceea ce este ‘masurabil si comparabil'?

Experienta pe care am trait-o in timpul programelor de mentorat, desfasurate in toata tara, ne-au intarit convingerea ca adevarata calitate a unei scoli (educatii) depinde mai ales de calitatea invatarii care are loc in acel context: calitatea invatarii la elevi, la profesori si, de ce nu, a celei institutionale. Este, de asemenea, evident ca toate aceste tipuri de invatare depind, intr-o covarsitoare masura, de calitatea relatiilor dintre factorii de decizie din scoala, de calitatea ‘conducerii' (leadership), a sprijinului extern pe care-l primeste scoala si, bineinteles, de calitatea sistemului educational in care functioneaza ea. Interactiunea dintre toti acesti factori creeaza conditiile pentru excelenta si calitate in invatamant.

Provocarea careia profesiunea noastra trebuie sa-i faca fata este mult mai mare azi decat eventualele diferente intre culturile nationale. Oriunde in lume, profesorii, pe langa bune cunostinte profesionale si experienta, trebuie sa demonstreze flexibilitate si deschidere catre nou, sa fie pregatiti sa invete continuu de la colegi si de la proprii elevi/studenti. Aceasta este ceea ce s-a dorit de la initierea activitatii de mentorat in Romania.

 

2. SCURT ISTORIC

Acest tip de activitate a inceput in1994 - 95 cand British Council Romania a initiat un proiect intitulat UNISCHOOL, iar apoi PRESETT(Pre-service Teacher Education (1995-2000) care au urmarit:

corelarea muncii din scoli si universitati in vederea formarii initiale a profesorilor de limba engleza, deci un parteneriat corespunzator;

coordonarea si corelarea muncii metodicienilor de limba engleza din toate universitatile de stat

formarea de mentori in scoli, pentru formarea initiala

constientizarea rolurilor mentorului si respectiv a metodicianului in formarea initiala (pentru toate specialitatile);

formarea unei retele de mentori in toate cele 20 de centre universitare

formarea de formatori de mentori

transferul de deprinderi de la profesorii de limba engleza la cei de alte specialitati

crearea unei baze de resurse materiale pentru mentorat (mini-biblioteci in toate centrele universitare, suport de curs de formare de mentori si articole de specialitate)

dezvoltarea unui suport de curs cat mai bine adaptat la nevoile de formare general valabile in mentorat;

standardizarea muncii de mentorat la nivel national si international (standarde ocupationale; conferinte nationale si internationale)

crearea unor asociatii profesionale puternice (Asociatia Mentorilor din Romania/AsMeRo, etc)

 

3. FORMAREA MENTORILOR SI A FORMATORILOR DE MENTORI

3.1. Expertiza si resurse umane

In cadrul acestor proiecte au fost pregatiti pana in 1999, prin cursuri speciale de formare de mentori, aproximativ 200 de profesori de limba engleza din toate centrele universitare. In formarea mentorilor s-a folosit expertiza britanica si internationala, ca si cea romana. Experti britanici: Angi Malderez, School of Education , Leeds University, Marea Britanie, co-autor la Mentor Courses, CUP, 1999; Caroline Bodoczky, International Business School, Budapesta, Ungaria, co-autor la Mentor Courses, CUP, 1999; Brian Gay, consultant in probleme de mentorat din Marea Britanie, precum si o vasta bibliografie de specialitate.

In 1999 un numar de 38 de mentori, selectati din toate centrele universitare din tara, au beneficiat de un curs de formatori de mentori (comandat de British Council Romania si finantat de Agentia Socrate) la School of Education, Leeds University - Marea Britanie, indrumati de doi dintre expertii in domeniu mentionati mai sus. Acesti noi formatori de mentori trebuiau sa faca posibil transferul de deprinderi de la profesorii de limba engleza la cei de alte specialitati., ceea ce s-a si relizat prin cursurile care s-au desfaturat in toata tara in anii imediat urmatori. In prezent munarul mentorilor formati este de peste 1000.

 

3.2. Cursul de formare de mentori

3.2.1. Principii de baza

Cursul are la baza teoria inteligentelor multiple care fundamenteaza readucerea in prim-plan a unor forme de invatare neconventionale, indelung si pe nedrept neglijate, cum ar fi invatarea prin osmoza, invatarea prin experienta, invatarea metaforica, care pledeaza pentru exploatarea capacitatilor necesare unei "gestatii intelectuale" fertile. Se recomanda, asadar, substituirea modalitatilor de invatare informativa, intentional conceptuala specifica acumularii de informatii, prin mecanismele mai subtile ale invatarii intuitiv-cumulative, mult mai eficienta in cazul dezvoltarii unor concepte si deprinderi extrem de complexe, cum ar fi cele necesare in invatarea unei profesii.

Din punct de vedere pragmatic, atat accentuarea rolului experientei si descoperirii, cat si importanta parcurgerii unui traseu obligatoriu - constientizare-conceptualizare-exersare - impun ca necesitate inlocuirea tehnicilor pasive, expozitive cu tehnici activ-participative, interactive, de tip atelier. Pe langa latura practica, activitatile incluse in programul cursului au uneori si o componenta ludica, precum si o deloc neglijabila incarcatura afectiva vitala, putem spune, data fiind natura cu totul deosebita a specializarii vizate.

3.2.2. Scopuri si obiective

Cursurile de mentori au vizat:

3.2.2.1. Formarea unei retele nationale coerente in mentorat prin:

•Cresterea numarului de mentori din centrele universitare din Romania

•Formarea unui nucleu de mentori calificati in fiecare centru universitar

•Includerea mentorilor nou formati in reteaua deja existenta si in asociatie (AsMeRo)

•Sprijinirea mentorilor nou formati in stabilirea unui parteneriat coerent intre scoala si universitate, in organizarea si desfasurarea practicii pedagogice, cat si in privinta unei colaborari eficiente scoala-universitate-inspectorate (Dovada ca aceasta este una din preocuparile noastre importante este faptul ca toate proiectele si cursurile au urmarit intarirea parteneriatului scoala - universitate prin invitarea la cursuri a metodicienilor si inspectorilor, prin cooptarea unor metodicieni in echipele de formatori, prin intalniri comune).

•Constientizarea unei apartenente la o "familie a mentorilor" care implementeaza o abordare standardizata a organizarii si facilitarii practicii pedagogice in Romania

•Argumentarea importantei mentorilor calificati ca agenti ai schimbarii in reforma educationala din Romania.

 

3.2.2.2. Formarea deprinderilor specifice mentorului.

La sfarsitul acestui modul cursantii vor fi (conform A.Malderez, C.Bodoczky :Mentor Courses, CUP, 1999):

1. explicitat si discutat

•propriile idei, atitudini si sentimente in legatura cu procesul de invatare, predare si mentorat

•propriile idei si sentimente in legatura cu dezvoltarea profesionala

•impactul cursului asupra propriilor achizitii/cunostinte

2. achizitionat cunostinte despre

•conceptele invatarii profesiunii

•rolul mentorului in invatarea profesiunii

•dezvoltarea profesionala a profesorului incepator

•importanta relatiilor/relationarii

•tehnici de consiliere

•observarea, instrumente de observare si metode de consemnare

•stiluri de mentorat si impactul lor

•evaluare: criterii, instrumente, procese

•varietate de activitati si proceduri de indrumare a studentului

 

3. exersat deprinderi cum ar fi

•redactarea/utilizarea unor instrumente de observare si metode de inregistrare/consemnare a activitatilor

•observarea focalizata si globala

•ascultarea activa

•estimarea nevoilor studentului practicant in vederea stabilirii stilului de interventie adecvat

•sprijinirea studentului practicant in vederea dobandirii independentei in auto-evaluare si in luarea deciziilor

•varietate de instrumente si activitati pentru propria dezvoltare profesionala

 

3.2.3. Tematica cursului:

Rolul profesorului-mentorului-metodicianului

Parteneriat scoala-universitate in vederea organizarii si desfasurarii practicii pedagogice

Invatarea profesiei

Dezvoltarea profesionala

Deprinderi de observare

Deprinderi de ascultare

Instrumente de observare si metode de consemnare/inregistrare

Deprinderi de consiliere

Evaluarea

 

In curs se discuta si se aplica concepte ca cel de ‘sprijinire'/scaffolding (Woods et all 1970), asociat celui al lui Vygotsky de ‘zona proxima de dezvoltare', cel al raportului intre'provocare' si ‘deprindere', precum si conceptul de ‘flow'(Csikszentmilhalyi 1997), si 'trapez'((Malderez, 2002). De asemenea se analizeaza si experimenteaza ‘cele trei moduri ale gandirii' (Claxton,1997), ‘cele cinci trepte ale pendularii'(Malderez, 2002), stadiile dezvoltarii conceptuale si spirala invatarii de deprinderi.

 

3.2.4. Cheia succesului acestor cursuri

Succesul acestor cursuri a fost imens, ceea ce s-a putut vedea imediat din reactiile cursantilor, care aratau ca au resimtit impactul lor benefic atat asupra dezvoltarii lor profesionale cat si a celei personale. El s-a datorat in principal:

 

imbinarii dezvoltarii profesionale cu cea in plan uman: din analiza feedback-ului oferit de participanti reiese faptul ca pe langa formarea de notiuni si deprinderi specifice activitatii de mentorat, cursul este implicit un curs de perfectionare in metode moderne de predare. Nu lipseste implicarea afectiva a participantilor, precum si schimbari de mentalitate in plan personal.

caracterului activ-participativ: structurat pe trei nivele - conceptual, formare de deprinderi specifice si formare de atitudini si valori - cursul este conceput in spiritul si folosind teoriile moderne ale invatarii, metode interactiv-participative in vederea promovarii unui tip de practician reflexiv, agent al propriei dezvoltari profesionale. Accentul cade pe formarea de deprinderi (de exemplu:. observarea, ascultarea activa), pe formarea spiritului de echipa, pe dezvoltarea capacitatii de relationare, insusirea unor tehnici de consiliere, stiluri de interventie.

adaptabilitatii la orice specialitate: desi formarea impleteste, in mod inevitabil, notiuni legate de mentorat cu cele de metodica predarii specialitatii, modelul propus se axeaza pe formarea de competente specifice muncii de mentorat inclusiv la invatatori si educatoare.

predarii in echipa: cursurile au fost predate in echipe de trei sau patru formatori atat datorita duratei si densitatii cursului (8 ore x 6 zile) cat si pentru a demonstra ca "faci ceea ce predici"/do what you preach.

accentului pe caracterul practic-aplicativ: se ajunge la conceptele teoretice pornind de la ceea ce stiu cursantii si trecand printr-un proces de reflectie si aplicare in situatii concrete apeland la metode ca joc de rol, simulare.

 

4. ASOCIATIA NATIONALA A MENTORILOR - ASMERO

 

In aprilie 2000 s-a infiintat Asociatia Nationala a Mentorilor din Romania-AsMeRo, care are acum aproximativ 700 de membri cotizanti in toata tara. Dintre obiectivele ei majore mentionam:

Promovarea si dezvoltarea activitatii de mentorat in Romania in vederea ridicarii calitatii pregatirii studentilor de la facultatile cu profil pedagogic, precum si a profesorilor debutanti pentru a face fata cerintelor de integrare optima la locul de munca si pentru perfectionarea lor didactica

Imbunatatirea calitatii practicii pedagogice si a muncii de indrumare a debutantilor

Asigurarea unor resurse umane cu inalta calificare pentru invatamant

Recunoasterea oficiala ca profesii distincte a ocupatiilor de mentor si formator de mentor

Adoptarea de catre toate universitatile din tara a unui sistem unitar de efectuare a practicii pedagogice a studentilor la toate obiectele de studiu

Adoptarea unor standarde nationale de evaluare a activitatii mentorilor

Intarirea colaborarii mentorilor cu metodicienii de la universitati prin stabilirea de parteneriate oficiale intre universitati si inspectorate, pe de o parte, si intre scoli si universitati, pe de alta

Colaborarea cu toti partenerii implicati in formarea profesionala a tinerilor pe parcursul studiilor universitare si post-universitare (universitati, scoli, inspectorate CCD-uri, Institutul de Stiinte ale Educatiei, MEC).

 

5. PROIECTE RECENTE

 

British Council, in colaborare cu AsMeRo, a continuat sa initieze proiecte in sprijinul reformei din invatamant si menite sa asigure o buna desfasurare a activitatii de mentorat, inclusiv a mentoratului de stagiatura:

5.1. Proiectul de Sprijinire a Profesorilor Incepatori - Support for Newly Qualified Teachers/NQT:

a folosit expertiza deja existenta in Romania:(metodicieni care au participat la proiectul PRESETT, doctoranzi LancDoc/ai Universitatii Lancaster, Marea Britanie; mentori si formatori de mentori calificati)

a elaborat portofolii pentru munca de mentorat de stagiatura: (Portofoliul de Dezvoltare Porfesionala a Profesorului Stagiar si respectiv al Mentorului), in engleza si romana, adaptat pentru orice specialitate;

5.2. Program de Observare si Sprijinire a Mentorilor - Proiectul MOSS/Mentor Observation and Support Scheme - a urmarit standardizarea la nivel national a muncii de mentorat prin:

elaborarea unei structuri de sprijinire a mentorilor (de toate specialitatile) prin implicarea tuturor partenerilor din mentorat

elaborarea unui instrument de lucru in acest sens: Ghidul de Observare si (Auto)apreciere a Activitatii de Mentorat, bazat in principal pe Standardele Ocupationale deja existente.

5.3. Proiectul START, pentru sprijinirea profesorilor stagiari de toate specialitatile

 

6. CALITATE PRIN REFLECTARE, EFICIENTIZARE, EXIGENTA

 

Ne propunem stimularea unei dezvoltari profesionale in directia unei reflectivitati sporite. Aceasta are in vedere dezvoltarea deprinderilor si proceselor de monitorizare a reflectivitatii precum si evaluarea eficientei scolii in general si a progresului si realizarilor profesorilor si elevilor in special. Capacitatea de reflectie presupune si constientizarea pericolului pe care il reprezinta lipsa de exigenta. Datele pe care se bazeaza reflectarea asupra calitatii invatarii la profesori dar si la elevi, includ nu numai informatii de ordin statistic ci si pe unele de ordin formativ, mult mai greu de evaluat, caci presupun identificarea unor probe ale schimbarii unei prejudecati intr-o judecata bazata pe argumente. Asta ar demonstra si abilitatea de a interpreta si folosi acest tip de informatii.

Activitatea de mentorat pe care o promovam pune accentul pe valoare si eficienta in invatare si predare; de asemenea, pe exigenta sporita. Ea incorporeaza notiunea de ‘valoare adaugata' si se distinge printr-un ethos care incurajeaza angajarea elevului in propria invatare in cautarea propriilor adevaruri. Dorim sa stimulam tinerii profesori dar si pe cei mai putin tineri sa-i conduca pe elevii lor in procesul de invatare, incurajandu-le performantele si succesul. Simultan este stimulata si invatarea la profesori, caci este stiut faptul ca ea e intrinsec legata de cea a elevilor.

Noi vedem scoala ca pe o structura organizationala unde se promoveaza invatarea si invatarea despre invatare. E necesar, asadar, sa ne asiguram ca invatarea si predarea se petrec constant si consistent, ceea ce impune o evaluare permanenta a acestor procese, in vederea asigurarii conditiilor ca ele sa se dezvolte.

 

7. CALITATE PRIN PARTENERIATE SI RECUNOASTERE

 

O alta dimensiune a programului de mentorat este dezvoltarea sentimentului de apartenenta la o elita profesionala si a capacitatii de a lucra impreuna pentru imbunatatirea deprinderilor practice de folosit in clasa. Este de subliniat faptul ca, desi acceptam ca reala si importanta capacitatea fiecarui individ de a conduce la progres, nu e mai putin adevarat ca succesul e cu atat mai mare cand actiunile celor din domeniul educatiei sunt concertate si unitare, cand tot mai multi dintre noi gandim si actionam in aceeasi directie si bazandu-ne pe aceleasi valori.

Numai parteneriatul asigura succesul deplin al acestui tip de activitate. Desi exista un oarecare sprijin si recunoastere la nivel national/ministerial, nu putem sa trecem cu vederea faptul ca un numar de deficiente deloc de neglijat ale activitatii de mentorat din Romania ameninta sa o puna in pericol, in ciuda unei bune experiente dobandite in decurs de aproape 10 ani. Acest lucru se datoreaza mai ales insuficientei recunoasteri a mentorilor formati si a remunerarii  necorespunzatoare, ceea ce-i face pe multi sa refuze sa se mai implice; asta pentru ca ceea ce invatam noi la cursuri este nevoia unei implicari foarte serioase care presupune mult  timp, energie si daruire. Ar fi de dorit ca ceea ce s-a realizat si este valoros sa fie, pe de o parte, cunoscut si recunoscut, iar pe de alta, sustinut si dezvoltat.Este ceea ce ne propunem noi, toti mentorii formati din Romania si membri ai Asociatiei Mentorilor.

Acest lucru nu va fi posibil in afara unui parteneriat real si coerent intre Universitati - Inspectorate Scolare - scoli si, respectiv, - mentori, intr-un cadru legal, clar si transparent, caruia intelegem ca MEC intentioneaza sa-i acorde o atentie speciala.

 

 

Bibliografie

BENNIS, W. and NANUS, B. Leaders: The Strategies for Taking Charge, New York: Harper Row,1985

BINNEY, G. and WILLIAMS, W. Leaning into the Future: Changing the Way People Change Organisations, London, 1997.

CLAXTON, G. Hare Brain Tortoise Mind London: Fourth Estate,1997

COLEMAN, P. Parent, Student and Teacher Collaboration; the Power of Three, London, Paul Chapman, 1998.

CSIKSZENTMIHALYI, M. Flow: the Psychology of Optimal Experience, New York, Harper Perennial, 1990.

FULLAN, M. Emotions and Hope: Constructive Concepts for Complex Times 1997

GARDNER, H. Leading Minds; an Anatomy of Leadership, London, Harper Collins, 1997.

GOLEMAN, D. Emotional Intelligence, London, Bloomsbury, 1996.

GRACE, G. School Leadership, London: The Falmer Press, 1995.

HARGREAVES, D. The Knowledge Creating School, Paper delivered at the British Educational Research Association, Belfast, August, 1998.

HARGREAVES, D. H.. Creative Professionalism: the Role of Teachers in the Knowledge Society, London, DEMOS, 1999.

MACBEATH, J. (Ed.) Effective School Leadership: Responding to Change. London, Paul Chapman

MACBEATH, J. and MYERS K. Effective Leadership in Schools, London, Prentice-Hall, 1999.

SCHOLLAERT R.) In Search of the Treasure Within. Towards Schools as Learning Organisations. Leuven, Garant, 2002.

SCHOLLAERT R. Disclosing the Treasure Within. Towards Schools as Learning Communities. Antwerpen, Garant, 2003.

SCHOLLAERT R. The Keys to the Treasure Within. Learning and Leadership in Schools. Antwerpen, Garant, 2004.

SERGIOVANNI, T.J Moral Leadership: Getting to the Heart of School Improvement., San Francisco, Jossey-Bass, 1992.

 

 

 

 

 
 
© Copyright 2018 - ASMERO™. All rights reserved.
Reproducerea integrala sau partiala a materialelor de pe acest site este permisa numai cu acordul ASMERO.